Calea spre fericire

Aici se vor posta diverse discutii despre "ALTE" subiecte.

Moderator: sobe

tonyst
senior
Posts: 3687
Joined: Fri Jan 04, 2013 11:11 am
Location: Constanta
Has thanked: 10 times
Been thanked: 14 times

Calea spre fericire

Post by tonyst » Sat Jun 22, 2013 6:27 pm

1010747_595255217171683_1156483363_n.png
Ce poate fi mai frumos?
You do not have the required permissions to view the files attached to this post.

tonyst
senior
Posts: 3687
Joined: Fri Jan 04, 2013 11:11 am
Location: Constanta
Has thanked: 10 times
Been thanked: 14 times

Re: Calea spre fericire

Post by tonyst » Sat Jun 22, 2013 11:13 pm

sfaturi
You do not have the required permissions to view the files attached to this post.

tonyst
senior
Posts: 3687
Joined: Fri Jan 04, 2013 11:11 am
Location: Constanta
Has thanked: 10 times
Been thanked: 14 times

Re: Calea spre fericire

Post by tonyst » Fri Aug 02, 2013 6:01 pm

o varsta frumoasa
You do not have the required permissions to view the files attached to this post.

tonyst
senior
Posts: 3687
Joined: Fri Jan 04, 2013 11:11 am
Location: Constanta
Has thanked: 10 times
Been thanked: 14 times

Re: Calea spre fericire

Post by tonyst » Sun Oct 06, 2013 11:11 pm

Imi pare bine ca nu sunt de pe marte, sa ma gasiti fara urechi si cu capul spart .
You do not have the required permissions to view the files attached to this post.
Last edited by tonyst on Sun Oct 06, 2013 11:30 pm, edited 1 time in total.

tonyst
senior
Posts: 3687
Joined: Fri Jan 04, 2013 11:11 am
Location: Constanta
Has thanked: 10 times
Been thanked: 14 times

Re: Calea spre fericire

Post by tonyst » Sun Oct 06, 2013 11:28 pm

Am auzit ca mai marii nostrii, au o dilema : se spune ca trebuie sa eutanasiem cainii fara stapan ...., nu ar fi mai bine sa eutanasiem stapanii fara caini ?

avro
senior
Posts: 2243
Joined: Tue Dec 25, 2012 2:25 pm
Location: Pascani, Cahul, RM
Has thanked: 0
Been thanked: 1 time

Re: Calea spre fericire

Post by avro » Mon Oct 07, 2013 9:55 am

tonyst wrote:Am auzit ca mai marii nostrii, au o dilema : se spune ca trebuie sa eutanasiem cainii fara stapan ...., nu ar fi mai bine sa eutanasiem stapanii fara caini ?
Cred ca intrebarea e destul de dificila si personal nu ma grabesc sa-i condamn pe cei de la conducere, chiar daca sunt impotriva eutanasierii animalelor. Chestia e ca acesti ciini care nu au stapin sunt un rezultat al 'stapinilor' si nu al guvernarii, astfel ca populatia aici a dat dovada de 'incultura' (nu toti desigur) si drept rezultat sunt aceste animale, care nu sunt vinovate ca exista, insa neavind stapin existenta lor pune in pericol sanatatea, si uneori chiar viata oamenilor. Ce e de facut in asa caz? Toti privesc la guvernare sa le rezolve problema, dar ce pot ei face? Ciinii care nu au stapin trebuie luati din localitati, dar ce sa faci cu ei? Ori ii intretii in 'ferme' speciale, lucru care costa, ori de likidat. Prima varianta e scumpa iar a doua trezeste revolte in rindul iubitorilor de animale (caci nu toti sunt de astia). Asa ca e o dilema si pentru guvernare. Astfel ca iarasi ajungem la vorba aia: daca omenirea vrea sa supravietuiasca atunci are nevoie de o mentalitate cu totul noua.

phoenix
senior
Posts: 8346
Joined: Sun Jun 24, 2012 9:43 pm
Has thanked: 0
Been thanked: 1 time

Re: Calea spre fericire

Post by phoenix » Mon Oct 07, 2013 9:58 am

Cainii insemna pentru unii banii pentru altii un periocol iar pentru altii niste suflete care sufera si se chinuie sau aduc bucurie. Adevarata solutrie este una complicata dar aceasta problema nu poate sa fie rezolvata inaintea altora. Din pacate nu vad solutia Omeneasca sa fie cea castigatoare. Solutiile aevarate cer timp si energie...iar cine poate lua o decizie nu e intotdeauna cel mai potrivit pentru o solutie Omeneasca.

E ca la sobe "vreau si eu o teracota"..." si ce izolatie ai?"...si apoi trebuie sa citeasca tot forumul si poate peste 6 luni sa faca ceva complet difderit...

avro
senior
Posts: 2243
Joined: Tue Dec 25, 2012 2:25 pm
Location: Pascani, Cahul, RM
Has thanked: 0
Been thanked: 1 time

Re: Calea spre fericire

Post by avro » Mon Oct 07, 2013 10:06 am

Eu inteleg in general astfel: orice problema isi are radacinile in pacatul/pacatele cuiva, iar pacatele isi au radacina in mentalitatea neadecvata pe care o poseda acel cineva, astfel, daca se schimba mentalitatea, va fi inlaturat pacatul si atunci lucrurile se rezolva de la sine. Spre exemplu: Cineva se plinge ca paznicul nu isi face treaba bine, insa daca nu ar fi hoti, atunci nu ar fi nevoie de paznici in general, astfel ca nu va mai ajunge cineva sa se plinga ca paznicul sau nu e bun. Cam la fel si cu ciinii: exista plingeri pe guvernare ca omoara ciinii, insa daca nu ar fi oameni care isi parasesc ciinii prin oras, atunci nu ar mai fi in general problema acestor ciini, si astfel nu ar mai fi pusa si guvernarea intr-o situatie de aceasta, astfel ca ar fi lucrurile la locul lor. Deci, ar trebui sa ne plingem pe cei care isi parasesc ciinii, si apoi sa vedem ce face statul cu ei. Dumnezeu sa ne dea intelepciune in orice situatie.

sandy76
membru
Posts: 839
Joined: Thu Jul 05, 2012 9:30 pm
Location: -La 10 minute de Ploiesti
Has thanked: 0
Been thanked: 1 time

Re: Calea spre fericire

Post by sandy76 » Mon Oct 07, 2013 12:02 pm

Cuv�ntul lui Dumnezeu către neamul rom�n la Praznicul �nălţării Sfintei Cruci



Sunt trimisul Tatălui Meu Dumnezeu Savaot şi vin cuv�nt pe păm�nt peste neamul rom�n, cuv�nt de slavă şi de pace şi de adevăr.

Sunt Fiul Tatălui, sunt Dumnezeu adevărat din Dumnezeu adevărat. Acum două mii de ani M-a trimis Tatăl Meu pe păm�nt să Mă fac Om văzut �ntre oameni şi să Mă dovedesc Fiul Său şi să creadă �n Mine cei cărora le va fi dat de la Tatăl să creadă, iar acum, la sf�rşit de timp, Mă trimite Tatăl cuv�nt peste păm�nt.

Sunt Domnul Iisus Hristos şi grăiesc din nor, grăiesc din slavă, grăiesc din Tatăl, căci Tatăl este cu Mine, dimpreună cu toate suitele cereşti, care-Mi poartă slava pe aripi �ngereşti, pe roţi de heruvimi, pe pară de foc, şi slava venirii Mele este mare. Vai celui ce se �ndoieşte la auzul cuv�ntului Meu, la glasul venirii Mele cuv�nt peste păm�nt, căci plata unuia ca acela este cu cei necredincioşi!

Nu sunt ghicitor, nu sunt prezicător, ci sunt cu Duhul Adevărului �n mare lucrare peste păm�nt şi peste neamul rom�n, la care Tatăl Mă trimite. O, de ce, Tată, la acest neam �mi faci trimiterea Mea cea de la sf�rşit de timp? Spune-i Tu, Tată, acestui neam povestea lui cea de la Dumnezeu hărăzită s-o poarte el �naintea Ta şi a toate neamurile de pe păm�nt. Voiesc să grăieşti Tu mai �nt�i neamului rom�n �n zi de praznic al crucii pe care Eu am fost răstignit c�nd Tu M-ai trimis pe păm�nt după om, o, Tatăl Meu.

� Da, Fiule scump, voiesc şi Eu ceea ce Tu voieşti, şi-i spun neamului rom�n că dacă poporul pe care l-am avut aparte al Nostru dintre neamurile păm�ntului, dacă el Te-a dat la moarte pe cruce c�nd Te-am trimis să-l luminezi şi să-l lucrezi şi să Te primească el din partea Mea, dacă el nu Te-a primit şi Te-a lepădat şi Te-a scos afară din vie, Eu, Tatăl, Ţi-am dat altă mireasă şi alt tăr�m, care să fie al Nostru pe vecii apoi. Am aşezat atunci pe păm�nt binecuv�ntare mare peste ţara pe care stă acum neamul rom�n şi Ţi-am arătat-o, Fiule scump, �n toată podoaba ei cea de taină şi am ales-o de slavă a Domnului la sf�rşit de timp, şi am pregătit-o prin suferinţă două mii de ani şi am ţinut-o sub cruce ca să fie frumoasă, iar cine priveşte cu inimă curată la istoria ei, acela poate vedea măreţia ei şi pe Domnul ei, Care a păzit-o şi a �nălţat-o prin răbdarea ei la slava ei cea de la sf�rşit de timp, căci ea a fost smerită şi a răbdat mult, şi este scrisă �n Scripturi să fie ea ţara strălucirii, iar Tu acum străluceşti �n ea cu slava cuv�ntului Tău, o, Fiule Emanuel, şi Te dovedeşti cu multul Dumnezeu al ei, Dumnezeu adevărat din Dumnezeu adevărat, Tatăl şi Fiul �n strălucire de Duh Sf�nt peste ea şi cu ea acum, şi este scris că �fericit este neamul căruia Domnul este Dumnezeul lui, poporul care l-a ales de mărturie Luişi�.

Acum, Eu, Tatăl, grăiesc fiilor neamului rom�n şi le spun lor: Amin, amin zic vouă: Acesta este Iisus Hristos, Fiul Meu, Care vine cuv�nt la voi pe nori de slavă şi r�u de cuv�nt Se lasă El peste voi. O, primiţi-L pe El, deschideţi Lui! Amin.

� Eu, Tată Savaot, M-am vestit din vreme că vin cuv�nt peste rom�ni şi Mi-am şi deschis odată cu vestirea, şi Mi-am trimis puterile cereşti să-Mi gătească �nainte calea. Am cheile ad�ncului, precum este scris despre Mine, şi am cheile �mpărăţiei cerurilor, o, şi le am şi pe ale omului şi intru c�nd Mă vestesc că vin. Am cu Mine la masă de cuv�nt oştirile cereşti, �ngerii şi sfinţii, şi am acum aici pe bunii şi pe străbunii neamului rom�n şi e măreaţă masa slavei �n zi de praznic sf�nt al crucii Mele, Tată Savaot. Acolo unde nu este credinţă voi pune Eu credinţă, şi acolo unde nu este primire �mi voi deschide Eu.

Amin, amin zic ţie, neam rom�n, deschide Domnului! Eu, Domnul, am deschis şi am intrat, că am cheia, căci Eu sunt uşa, precum este scris. E plin văzduhul de deasupra ta de slava venirii Mele cuv�nt la tine cu zecile de mii de sfinţi ai Mei, o, ţară a venirii Mele, căci este scris: �Vine Domnul cu zecile de mii de sfinţi ai Săi!�, iar Eu vin la tine, că eşti casa Mea cea pentru venirea Mea, precum te-a dăruit Mie Tatăl acum două mii de ani c�nd am fost alungat de poporul iudeu de am rămas fără casă pe păm�nt. Ia aminte la r�ul Meu de cuv�nt care curge peste tine �n ziua aceasta şi-ţi spune el ţie durerea Mea şi aşteptarea Mea cea de la tine. Cu duh părintesc Mă apropii şi-Mi aştern masă de cuv�nt pe vatra ta.

Să ia aminte popoarele toate grăirea Mea cu neamul rom�n �n zi de praznic sf�nt şi să se �nţelepţească toate neamurile păm�ntului pentru venirea Domnului, Care cuvintează din slavă deasupra păm�ntului rom�n, păm�ntul strălucirii Domnului, căci străluceşti de slava Mea din tine, o, ţara Mea cea de la sf�rşit de timp. Mai e puţin şi se scriu şaizeci de ani de cuv�nt al Domnului deasupra ta pentru pregătirea venirii Mele a doua oară pe păm�nt după om, şi este scrisă această istorie a Mea cu tine şi s-a făcut ea carte pe păm�nt pe vatra ta. �n cartea istoriei tale cea de două mii de ani stă scrisă dragostea Mea pentru tine şi multa Mea aplecare, multul Meu pogorăm�nt spre durerea ta, că mereu te-am m�ng�iat sub cruce şi mereu M-am aşezat cu tine sub jugul ei, că ai avut străbuni credincioşi, pe care-i ridicam veghetori viteji ca să te păzească a Mea, mereu a Mea, fiindcă Tatăl te-a hărăzit Mie acum două mii de ani, după ce M-am născut şi am crescut, şi după ce M-a alungat poporul la care Tatăl M-a trimis, că M-a pus pe crucea suferinţei şi a �nvierii şi sunt viu �n vecii vecilor, şi sunt Eu Domnul Dumnezeul tău, o, ţara Mea cea de azi. Ţi-am văzut faţa ta atunci, pe cea de atunci şi pe cea de acum, şi ţi-am văzut toată frumuseţea pe care Tatăl ţi-a hărăzit-o pentru slava Mea, şi te-am dorit mereu de atunci.

O, nu mai ai iubire de ţară, neam rom�n! Cine să te �nveţe această măreţie cerească, ţara Mea cea de azi? O, �ţi trebuie iubire, dar tu ai trecut mult prin dureri. Ele te-au �nvăţat să fii frumoasă, să fii tu ţara Mea şi numai a Mea, şi Mă iubeau străbunii tăi şi străluceau cu credinţa lor şi cu iubirea lor de ţară, dar acum nu mai ai peste tine dec�t iude, iubito. Iată, cei ce au punga iau din ea, �şi �mpart din ea unii altora, iar pentru tine se duc şi �mprumută. �ţi cer ţie ca să pună �n pungă, dar din ea nu se mai �mparte după nevoile tale, căci cei ce te stăp�nesc �ţi sug laptele, �ţi sug s�ngele, şi e mare peste ei păcatul lăcomiei lor. Eu, �nsă, Mă scol ca un viteaz şi aprind făclii peste tot şi caut peste tot ca să prind hoţul care-ţi rupe ţie de peste tot cămăşuţa şi nu-i este milă să te lase goală şi nu-i este ruşine de fapta sa, dar Mie �mi este ruşine de goliciunea ta �naintea popoarelor şi vin şi-Mi �ntind peste tine veşm�ntul ca să te acopăr cu slava Mea dacă Tatăl a promis să fii tu a Mea, ţara Mea cea de la sf�rşit de timp ca să cuvintez �n mijlocul tău cuv�ntul venirii Mele, cuv�ntul lui Dumnezeu peste păm�nt. Sunt �mbrăcat �n veşm�nt de in şi stau cu cerul deschis deasupra ta. Am tron �n mijlocul tău, am calul alb pe care stau şi cuvintez, am pe poporul cuv�ntului Meu, pe care l-am ales de strajă Mie şi stau �n mijlocul lui ca pe tron, şi Mă numesc Credincios şi Adevărat, şi judec şi Mă lupt �ntru dreptate, iar ochii Mei sunt ca para focului şi sunt plin de cununi şi am nume scris, iar veşm�ntul Meu de in este stropit cu s�nge, şi numele Meu se cheamă Cuv�ntul lui Dumnezeu, căci aşa este scris, şi oşti din cer se poartă cu Mine, purt�nd veşminte de in, iar din gura Mea iese cuv�ntul Meu ca sabia cea ascuţită asupra celor cu viaţă păg�nă şi vin să-i păstoresc, căci n-au păstor, n-au ascultare pentru adevăr şi iubesc minciuna şi se �ndeletnicesc cu ea şi uită de Domnul, Care vine cu răsplata Sa.

Voi, cei care asupriţi acum, �n vremea voastră, voi, cei care iubiţi minciuna şi c�rmuiţi cu ea peste acest neam, o, p�nă c�nd? Amin, amin zic vouă, tot ce nu �nseamnă Dumnezeu este minciună �mpotriva adevărului. Au nu ştiţi că tatăl minciunii este diavolul, stăp�nitorul �ntunericului acestui veac? Au nu ştiţi că minciuna şi slugile ei vor fi aruncate �n ad�nc? O, v-aţi făcut viţel de aur şi jucaţi �n jurul lui văzut şi nevăzut, şi aţi uitat de răsplata faptelor, dar Eu vin şi voi da fiecăruia după cum este fapta sa, precum este scris.

O, dacă aţi uitat at�t de mult şi uitaţi mereu de Dumnezeu, cum de vă mai urcaţi pe scaune ca să stăp�niţi peste acest neam? Să nu zică nimeni că Mă are de Dumnezeu al său dacă nu Mă ascultă, dacă nu Mă �ntreabă, dacă nu urmează ziua şi noaptea poruncile vieţii şi adevărul a toate, dar nu minciuna. Vă amintesc de Iuda, de cel care lua mereu din punga cea frăţească, şi văd toţi unde l-a condus pe el acest obicei, iar Eu Mă uit la voi şi la lăcomia cu care v-aţi urcat pe creste şi aţi strigat la popor să vă audă şi să vă aleagă mari peste ei. O, unde vă este credincioşia faţă de credinţa lor? Dar voi aţi furat mult de tot, căci singuri, aproape singuri v-aţi ales, şi unul pe altul v-aţi ales şi v-aţi aşezat la masa sfatului ţării şi vă lăudaţi cu număr mare �ntre cei care v-au ales, dar e mic de tot numărul acela şi aţi minţit pe fiii acestui neam că aţi fost aleşi cu număr mare. O, ce veţi face acum? Minciuna cu care vă arătaţi mereu ca adevăr nu poate fi scaun, şi se va rupe statul vostru, şi de mult v-am spus aceasta. Vă judecă strămoşii care au murit pentru neam şi pentru adevăr. Vă vor cere socoteală bunii şi străbunii voştri. �i am cu Mine la masa slavei cuv�ntului Meu din ziua aceasta şi se uită pl�ng�nd cu jale peste faptele păg�neşti, pe care le săv�rşiţi ziua şi noaptea �mpotriva fiilor acestui neam ca să vă păstraţi stăp�nirea peste ei. O, la vrăjitori v-aţi dus. La rătăcitori şi la iubitori de bani v-aţi dus, dar la �nţelepciunea Domnului ca să vă �ntrebaţi cu ea, nu vă duceţi. Iată, vin Eu, Domnul, vin Eu la voi dacă voi nu bateţi ca să veniţi să vă dau, şi să aveţi apoi.

O, n-aveţi iubire de ţară, voi, cei ce aţi pus m�na pe ea cu nedreptate. O, nu vă luaţi dreptul să vindeţi această patrie la străini, căci al Domnului este păm�ntul, nu al vostru ca să-l daţi voi la cei care r�vnesc de peste tot să jupoaie de slavă această patrie a Mea şi a celor ce o iubesc pe ea.

Am aşezat la c�rma neamului rom�n, cu m�na Mea cea tare l-am aşezat pe cel ce este c�rmaci cu milă multă şi cu aleasă iubire de ţară şi cu multă �nţelepciune de la Mine pentru paza ei, pentru c�rmuirea ei şi a voastră, dar voi nu l-aţi vrut, voi, cei puţini, care v-aţi ridicat �n numele a tot neamul şi aţi dat să-l prigoniţi pentru ca să fiţi numai voi, şi-l prigoniţi mereu prin cuvinte defăimătoare şi nu-i primiţi sfatul, care v-ar salva pe voi de la plata fărădelegilor voastre. Eu �nsă, Mi-am aşezat poporul cuv�ntului Meu la veghe sf�ntă şi la rugăciune de foc şi Mi-am păstrat la locul cel de c�rmă pe cel pus c�rmaci din planul Meu cel sf�nt pentru iubirea Mea cea mare de acest neam, dar şi pentru iubirea lui, că n-am găsit pe altul mai mare la iubire şi la inimă ca şi pe el �n vremea aceasta pentru acest neam. V-am povăţuit şi alte dăţi să vă supuneţi iubirii lui de neam şi de ţară şi de voi, ca să vă fie bine vouă şi la toţi cei de pe această vatră. O, v-aţi �mpotrivit, aţi fost obraznici, aţi fost semeţi, v-aţi �ncrezut �n voi şi unii �n alţii şi n-aţi ascultat sfatul Meu şi nici sfatul lui. Pl�ng cu cerul, pl�ng cu bunii şi cu străbunii voştri şi facem sfat ca să-l păstrăm şi să-l ocrotim la veghe pe mai departe peste neam pe cel ce stă acum c�rmaci şi veghetor, că fără el peste locurile veghii e greu pentru soarta neamului rom�n, care n-are la masa cea de sfat dec�t iubitori de bani şi de laudă şi de faţă a lor, şi vai neamului acesta cu aşa binefăcători peste el!

E răzmeriţă �ntre frate şi frate, e nedumerire multă şi e nelinişte peste tot �ntre fiii neamului rom�n. Pl�ng mulţi, pl�ng de mila c�inilor care sunt sortiţi spre moarte ca să nu mai muşte. Iată ce vă spun Eu, Domnul, vouă, celor miloşi pentru aceste fiinţe scrise să moară de la om. O, cum de nu vă g�ndiţi, fii rom�ni, cu aceeaşi jale, cu aceleaşi simţăminte miloase la at�tea vietăţi, la oi, la miei, care mor de m�na omului fără să scoată un cuv�nt de vai? Cum de nu vă g�ndiţi cu lacrimi la oi şi la mieluţi, la vite şi la păsări, la animale fel de fel, care sunt ucise cu dor mult ca să fie puse �n vase şi prăjite spre m�ncare omului care merge la măcelărie să-şi cumpere carne să-şi facă din ea hrană? Oare nu şi acelea sunt vietăţi fără de m�ng�iere şi date spre jertfă pentru ca să intre ele �n p�ntecele omului? Cum de nu le pl�ngeţi şi pe ele aşa cum �i pl�ngeţi pe bieţii c�ini? O, iată ce este omul! Este morm�ntul at�tor fiinţe cu suflet viu �n ele, şi pe care omul le ia şi le taie, le ia viaţa ca să le măn�nce el apoi. O, fie-vă milă şi de oi şi de viţei şi de păsări, fie-vă milă de toate animalele care sunt ucise de om spre m�ncare lui. Dacă pl�ngeţi pentru c�ini, pl�ngeţi-le pe toate fiinţele pe care omul le omoară, le v�nează, le ia viaţa şi le bagă �n p�ntece apoi.

O, ce frumoasă a fost porunca Mea dată omului la �nceput, c�nd i-am spus ce hrană să măn�nce!
S-a ivit apoi moartea mieluţului, s�nge pe păm�nt, jertfă adusă Domnului, dar durerea morţii a at�rnat dureros faţă de jertfa inimii celui iubitor de Dumnezeu. Inima �nfr�ntă şi smerită ar fi fost de-ajuns atunci, dar n-a fost omul mulţumit cu at�t. O, ce-Mi trebuia Mie jertfă s�ngeroasă de la om? Dacă omul s-a �nvăţat aşa, puteam Eu, Domnul, să-l �nduplec altfel? Dacă Eu, Domnul, vă �nvăţ pe voi acum, fii ai neamului rom�n, să nu mai ucideţi pentru ca să m�ncaţi, pot Eu să vă �nduplec pe voi spre aşa milă pentru toate vietăţile pe care le ucideţi mereu, şi pentru ca să fiţi voi sfinţi apoi şi fără de ură �ntru voi? Iată, ura şi dezbinarea vin de la carne, de la hrana cu carne a trupului omului, care se face ură, ură unul �mpotriva altuia apoi. Iată, pl�ngeţi că s-au �nmulţit c�inii şi că vă muşcă, sau că vor pieri de m�na omului pentru vătămare peste oameni, dar nu pl�ngeţi că s-au �nmulţit păcatele voastre, care vă muşcă şi mai rău, şi vă muşcă spre moarte, căci păcatul este moarte. O, fiţi cuminţi, căci toate vin după faptă. Nu vă mai răzvrătiţi pe cele ce vin ca plată a faptelor voastre. Iubiţi �nsă adevărul, şi daţi-vă �n lături voi, cei care nu-l iubiţi pe el �ntre frate şi frate, căci minciuna celor ce s-au aşezat să bată palma pentru mersul şi soarta acestui neam după voia lor, această faptă ruşinoasă �i va trage pe ei la plata celor mincinoşi, căci tatăl minciunii este diavolul.

O, fii rom�ni, o, neam rom�n, nu vindeţi păm�ntul de sub voi, fii rom�ni. Acest păm�nt este sortit slavei Domnului la sf�rşit de timp şi va fi curăţit şi spălat, căci dacă omul nu caută cu viaţă sf�ntă, poate Domnul să-l ajute şi să-l smerească pe el, căci nu-i trebuie omului at�tea c�te �şi str�nge el, ci �i trebuie viaţă cu cerul, cu Domnul pe păm�nt, dar n-are omul �nvăţătură peste el pentru viaţa lui, pentru veşnicia lui aşa cum au avut străbunii lui, căci slujitorii cei de azi ai bisericii neamului rom�n sunt cei mai lacomi, cei mai iubitori de slavă deşartă şi de stăp�nire peste cei mulţi şi ne�nvăţaţi cu Domnul, şi n-am dec�t ruşine mare de la ei, de la statura lor cea at�t de jos căzută de la legea sfinţeniei, şi n-am cu cine să-l ajut pe om, dec�t cu venirea Mea cuv�nt pe păm�nt şi cu poporul Meu cel din rom�ni, care s-a lăsat al Meu, ajutorul Meu, cărarea Mea, ochiul şi urechea Mea, căci este de Mine spus cuv�ntul care �ndeamnă: �Cel ce are urechi de auzit, să audă ce grăieşte Domnul!�.

O, neam rom�n, ia grăirea Mea de peste tine şi aşeaz-o peste inima ta şi nu fi necredincios. Ia aminte că ţi-am grăit cu mare durere, căci sunt �ndurerat, sunt pl�ns, sunt apăsat de jale mare de la tot ce văd �n mijlocul tău şi de la c�ţi te mint pe tine zi de zi, căci li s-a dat limba, dar omul limbut e duşman şi pe sine �nsuşi şi n-are �nţelepciunea să priceapă c�t de jos a căzut el prin duhul minciunii, că iată, cel ce s-a numit pe sine să guverneze peste tine �nconjurat de cei aleşi de el, acela cocoloşeşte numai minciuna, căci i s-a dat limba, şi aşa au făcut şi cei de la care el s-a deprins aşa, dar ulciorul cu minciuni se va sparge cur�nd, cur�nd şi va murdări mult faţa celor ce mint cu lăcomie ca să prostească, zic ei, pe cei supţi de ei mereu, peste care ei domnesc, orbindu-şi conştiinţa ca să nu vadă cu ea fărădelegea lucrată de ei.

Eu sunt Păstorul Cel cu crucea. Cu duh de Păstor am grăit ţie, popor rom�n. Tu eşti sub cruce şi ştii sau nu ştii aceasta. O, scoală-te şi vezi cine-ţi pune cruce, şi vezi de la Mine şi �nvaţă de la Mine ca să te scuturi de duşmanii vieţii şi să-i �nveţi tu pe ei �ntoarcerea la calea dreptăţii, căci dacă tu dormi vin lupii şi-ţi pradă duhul păcii tale şi ţara ta cea scumpă Mie şi oştirilor cereşti, cu care vin c�nd o păstoresc pe ea.

O, �nvaţă-te cu sărăcia şi cu puţinul din toate, dec�t să te laşi v�ndută şi umilită şi asuprită de neamuri fără de credinţă. Vino să iei din cuv�ntul Meu şi să fii vie, patrie rom�nă, patria Mea de azi! Caută �n calea cuv�ntului Meu, că vin �n sărbători şi vin �n vreme de răstrişte şi cuvintez pe vatra ta �n mijlocul poporului Meu cel credincios, care-Mi face primirea. O, nu uita, caută cuv�ntul Meu, caută �nvăţătură de viaţă �n r�ul Meu de cuv�nt, că nu se poate să nu fie Domnul pe păm�nt cu oamenii �n lucrare de Duh Sf�nt, dar dacă nimeni nu Mă caută, Eu nu pot să nu caut spre cei ce M-au uitat ca şi Adam �n rai, şi fericiţi sunt cei ce se smeresc şi cred şi caută cu umilinţă spre cuv�ntul Meu cel milos. Amin.

V-am dat hrană, fii rom�ni. V-am grăit at�t de apropiat prin graiul gurii Mele. Norul slavei Mele a cuprins văzduhul patriei Mele de azi, căci patria ta are alegere mare şi va fi ea cur�nd, cur�nd, patrie cerească, patria celor fericiţi cu Domnul, care au iubit şi iubesc adevărul şi sfinţenia şi credinţa cea sf�ntă pentru adevăr.

O, pace ţie, ţara Mea cea de azi! �mbracă-te mireasă! Eu sunt Mirele tău, aşa a fost voia Tatălui Meu Savaot. Povestea ta e pe masa slavei de sus, purtată de cete de prooroci şi de sfinţi. Un ceas, iubito, şi vor �nţelege popoarele toată frumuseţea ta cea de sus pe păm�nt �ntre neamuri. Mi-e dor de tine, Mi-e tare dor de veşm�ntul tău cel de sus şi de cununa ta de slavă. Tu eşti aleasă Mie, şi ştiu popoarele alegerea ta cea de la Domnul. O, caută cu credinţă pe urma Mea, şi caută spre sfinţenie şi spre adevăr. Te voi curăţi de toţi asupritorii tăi şi ai slavei tale cea de la Mine şi-ţi voi da un duh nou, dar �nnoieşte-te ca să faci voia Mea şi să fii frumoasă, o, patria Mea cea de azi, cea mai frumoasă să fii, prin credinţă şi prin iubire să fii.

O, pace ţie! �mi desfac braţele şi te cuprind, şi-ţi voi cuprinde tot trupul tău cur�nd, cur�nd. Deschide mari ochii ca să cunoşti pe cei ce-ţi vor binele după adevăr �n mijlocul tău, iar Eu te voi păstori mereu. Mă vei găsi aici, �n acest cuv�nt, şi mereu te voi păstori, numai să Mă cauţi. E dulce limba ta, grăirea ta, at�t de dulce c�t Mi-e Mie de dulce. Grăieşte Dumnezeu cuv�ntul Său pe limba ta, neam rom�n, semn că Domnul iubeşte aparte acest neam şi acest păm�nt.

Apropiaţi-vă şi �nvăţaţi duhul şi taina frăţiei, fii rom�ni! �ntru acestea vă veţi cunoaşte că sunteţi ai Domnului pe păm�nt. Biruiţi-l pe satana, biruiţi duhul şi lucrarea lui antichrist, că vă dau puteri de sus, vă dau prin cuv�ntul Meu de peste voi. Amin.

Tatăl şi Fiul au grăit �n Duhul Sf�nt neamului rom�n �n zi de praznic sf�nt, şi Aceşti trei Una sunt.

Amin, amin zic vouă, iubiţi şi credeţi venirea Mea la voi, fii rom�ni. Acest r�u de cuv�nt, ieşit din gura Mea, este cunoscut cu inima şi purtat apoi de m�ng�iere şi de putere de cei care se �mpărtăşesc din el spre tămăduirea lor.

Eu vin cur�nd, Eu vin mereu cuv�nt de veghe şi de slavă peste tine, popor rom�n. Aprinde candela, şi aşa să stai �naintea Mea c�nd vin la tine, că Eu te iubesc şi te aştept să-ţi binecuvintez mereu soarta ta cea de la Mine şi te aştept să vii şi să fii, şi mereu te aştept să fii, şi pe vecii să fii apoi, cer nou şi păm�nt nou, �nceput nou să fii prin toate izvoarele care curg peste tine şi te adapă din cer, o, ţara Mea, ţara Mea cea de azi. Amin, amin, amin.
27-09-2013
http://www.noul-ierusalim.ro/index2.htm" onclick="window.open(this.href);return false;

GeorgeSecareanu
membru
Posts: 498
Joined: Thu Nov 15, 2012 9:27 am
Location: Moeciu City
Has thanked: 0
Been thanked: 0
Contact:

Re: Calea spre fericire

Post by GeorgeSecareanu » Tue Nov 19, 2013 10:24 pm

avro wrote:
tonyst wrote:Am auzit ca mai marii nostrii, au o dilema : se spune ca trebuie sa eutanasiem cainii fara stapan ...., nu ar fi mai bine sa eutanasiem stapanii fara caini ?
Cred ca intrebarea e destul de dificila si personal nu ma grabesc sa-i condamn pe cei de la conducere, chiar daca sunt impotriva eutanasierii animalelor. Chestia e ca acesti ciini care nu au stapin sunt un rezultat al 'stapinilor' si nu al guvernarii, astfel ca populatia aici a dat dovada de 'incultura' (nu toti desigur) si drept rezultat sunt aceste animale, care nu sunt vinovate ca exista, insa neavind stapin existenta lor pune in pericol sanatatea, si uneori chiar viata oamenilor. Ce e de facut in asa caz? Toti privesc la guvernare sa le rezolve problema, dar ce pot ei face? Ciinii care nu au stapin trebuie luati din localitati, dar ce sa faci cu ei? Ori ii intretii in 'ferme' speciale, lucru care costa, ori de likidat. Prima varianta e scumpa iar a doua trezeste revolte in rindul iubitorilor de animale (caci nu toti sunt de astia). Asa ca e o dilema si pentru guvernare. Astfel ca iarasi ajungem la vorba aia: daca omenirea vrea sa supravietuiasca atunci are nevoie de o mentalitate cu totul noua.
Aici te contrazic. Cunosc subiectul de aproape.
Hai sa facem o diferenta intai: cine este statul? Este cineva sau suntem noi. Daca nu am exista noi, nu ar exista statul. Statul suntem noi.
Sunt cateva personaje care conduc instrumentele statului si care profita de tot ce insemana banul nostru, adica al statului. De ex, exista un instrument numit ASPA care ar fi trebuit sa gestioneze cainii comunitari. Oameni din conducerea acestui ASPa au insa afaceri cu cei care prind animalele, astfel incat nu sunt interesati sa nu mai fie caini pe strazi, creindu-se un fel de circuit al cainilor intre localitati. In plus de asta, cainii au fost luati de pe strazil sterilizati si crotaliati, apoi reintosri in teritoriu. Dar, o sa vedeti multe cazuri de caini masculi crotaliati care inca au testicole, sau catele care au pui. Minune? Nu, deturnare de fonduri. Acum toata lumea vrea sa dispara cainii, pentru un caine se platesc intre 200 si 400 roni (constanta), doar prinderea. Alta afacere. Ce caini sunt prinsi? Cei blanzi, invatati cu oamenii, prietenosi. Cei violenti sunt lasati in teritoriu, nus-i bate nimeni capul cu ei.
Sa mai amintesc de costurile declarate de ASPA cu ingrijirea unui caine? Fabule, cainii in adaposturi de stat mor de foame, sunt omorati cu lopetile, lasati sa moara de boli si sete, dar medicatie, hrana, injectie letala, etc, sunt decontate. In plus de asta statul nu incurajaza adoptiile, dimpotriva, face reguli tocmai pentru a impiedica adoptarea unui maidanez, de ex orar de functionare foarte scurt si taxa de adoptie pentru al doilea caine.
In plus de asta, abandonul in tara noastra e in floare, daca o tinem cu eutanasiera si abandonul nu va fi pedepsit, Protan-ul va avea ce arde multi ani de acum.
Nu mai credeti ca e scump sa mentii cainii in viata, eu am 4 caini si ingrijesc inca doi din vecini, nu cheltuiesc pe mediactie si hrana nici jumatate din cat se spune ca se cheltuieste in adapost cu un caine. E intoxicatie, spalare de bani. E mai profitabila moartea lor decat adoptarea, in tara sau in afara.
Apropo, stiti cat costa incinerarea unui caine la Protan? 60 ron.
Vina principala a guvernarii e ca a pus bete in roate de fiecare data cand s-a dorit inceperea unui program national de sterilizare. Niciodata guvernul nu a ajutat in privinta asta. In 10 ani ar fi disparut cainii de pe strazi.

P.s. aveti caini? Sunt sterilizati?

Post Reply