Controversa

Aici se vor posta diverse discutii despre "ALTE" subiecte.

Moderator: sobe

phoenix
senior
Posts: 8346
Joined: Sun Jun 24, 2012 9:43 pm
Has thanked: 0
Been thanked: 1 time

Controversa

Post by phoenix » Wed Jul 10, 2013 7:31 am

http://www.youtube.com/watch?v=o39kR3D_kLg" onclick="window.open(this.href);return false;

sandy76
membru
Posts: 839
Joined: Thu Jul 05, 2012 9:30 pm
Location: -La 10 minute de Ploiesti
Has thanked: 0
Been thanked: 1 time

Re: Controversa

Post by sandy76 » Mon Jul 22, 2013 8:24 am

-Luceafarul a fost satana.
http://migdalemarius.wordpress.com/2013 ... ost-satan/" onclick="window.open(this.href);return false;


’’Imposibil!’’ – vor spune criticii de artă,
’’Minciuni!’’ – striga-vor preoţi din altar,
Să le fi dat Eminul înc-un motiv de ceartă?
Sau le e credinţa oarbă un viciu planetar?

Cel mai strălucitor dintre Arhangheli –
Mirific prinţ zvârlit în Haosul etern –
Prin el ’cercat-ai tu de vină să te speli,
Iscând în subterane un blestemat Infern?

Damnat pe veci ca de lumina-ţi arogantă
Nicicând să aibă parte imperiu-i cadaveric
Doar Luna, însă, fie-i şi soaţă şi amantă,
În Noaptea grea şi rece – un adăpost himeric.

De ce, mârşav, i-ai pus atâtea în spinare,
Gelos fiind, bătrâne, pe clipa-i de iubire,
Când într-o zi cerut-a la ceruri dezlegare,
A renunţa-n toţi vecii la a ta dumnezeire?

L-ai condamnat ca Bezna să-i fie-adăpostire,
Să nu cunoască-Amorul, de el neavând parte,
Pe bolta înstelată nicând cunoască-oprire –
Secundele-i sădind oriunde numai moarte.

Şi mă-ntreb, în sinea-mi, de ce fost-ai tu hain?
Să fi vrut în aroganţa-i tocmai tu să i te-nchini?
Şi ca şi înfăţişare, să fi fost, oare, mai fain?
Să fi fost, dară, tu cela fără pată, făr’ de vini?

Damnat chiar prin divina ta forţă-inchizitoare
Să poarte-n veci blestemul cruntei gelozii,
Unde-i vina ta, părinte, iscând această-oroare?
Că-acest război distruge, tu asta chiar n-o ştii?

Când poruncit-ai omenirii
A nu-nchina la chip cioplit
Te-ai gândit că ei, neghiobii,
Îţi vor fii pe-ndat’ supuşi…
Dar ei grăbit-au să îţi facă
Mândre stàtui de Isuşi…
Şi-ntreb, în nimicnicia-mi,
Oare nu porunca-ncalcă?
Oare nu e împotriva firii
Şi a tot ce-ai poruncit?

Doar tu i-ai permis s-existe,
Tronând lumea în tandem,
Tu ne-ai învăţat ce-i ura…
Să scuipăm… să ucidém…
L-ai făcut spre a-l distruge…
Ne-ai născut să dispărem…
N-ai creat, oare, tu, Moartea?!
Şi-ăsta nu e un păcat suprem?!

Redaţi-i, dară, strălucirea,
Şi meritul de-a fi, iar, zeu,
Căci asta lui i-a fost menirea:
O iubire cruntă, de Orfeu…
Voi – care l-aţi crezut nebun,
Voi – care l-aţi blasfemiat,
Şi prin pana voastră hâdă
Într-un iad l-aţi aruncat,
Voi – care l-aţi urât expres,
Voi – care l-aţi făcut viclean,
Doar Eminescu a-nţeles:
Luceafărul a fost… Satan!

Post Reply